Program vizitare gradina cetate (numai dupa redeschidere):
Tarife bilete cetate :
Pe Dealul Cetatii, cercetarile arheologice au demonstrat existenta unor elemente de fortificatie inca din epoca bronzului. Fortificatia dacica este anterioara cuceririi Daciei de catre romani. Sistemul defensiv consta din 3 santuri si tot atatea valuri de aparare, plasate in punctul vulnerabil, adica spre Est. Cetatea pare a-si afla sfarsitul in preajma razboaielor dacice.
Cetatea medievala se presupune ca a fost construita in perioada 1211-1225, cat a durat stapanirea teutona in Tara Barsei, iar dupa plecarea cruciatilor, cetatea din lemn a fost reconstruita sau transformata in una din piatra.
Desi nu exista nici o mentiune documentara care sa confirme aceasta ipoteza, totusi, fortificarea colinei inca din antichitate, sarcinile militare primite de comunitatea saseasca din Tara Barsei in a doua jumatate a secolului al XIII-lea, tehnica constructiei, fundatia si elevatia primei incinte, identificate de majoritatea istoricilor in secolul al XIII-lea, ar putea fi argumente care sa sustina ipoteza existentei unei cetatii anterioare primei mentiuni documentare.
Prima mentiune documentara a cetatii de la Rasnov se refera la o fortificatie puternica care rezista asediului inamic si salveaza vietile locuitorilor refugiati intre zidurile sale si dateaza din anul 1335, cand in timpul unei invazii a tatarilor in Transilvania, Tara Barsei a fost pustiita in intregime.
Atat in timpul catastrofelor naturale, cat si a invaziilor militare sansa supravietuirii asezarii de la poalele muntelui Postavarul a fost refugierea locuitorilor sai in cetatea ridicata pe dealul ce domina drumul Branului.
In anul 1421 este atestat primul asediu otoman. insa cetatea rezista eroic si turcii ridica asediul indreptandu-se spre Brasovul inca nefortificat, pe care il distrug. Turcii au mai asediat fara succes cetatea din Rasnov si in campaniile din 1436 si 1441.
Cetatea Rasnovului, asezata pe o stanca abrupta, este accesibila numai pe latura rasariteana. Astfel, arhitectura sa a fost adaptata reliefului, fortificarea urmarind eficienta apararii dealului, fara nici un fel de pretentii arhitecturale de infrumusetare.
Infatisarea cetatii a cunoscut pana in prezent numeroase modificari. Imaginea contemporana totusi pastreaza elemente arhitecturale care pot reconstitui istoria unei fortificatii care a rezistat cu succes asediilor la care a fost supusa, iar faptul ca de-a lungul secolelor zidurile cetatii nu au cedat armamantului inamic niciodata si ca nu a fost cucerita decat o singura data prin insetarea aparatorilor sai, demonstreaza ca rasnovenii au fost preocupati in permanenta de imbunatatirea sistemului defensiv de pe Dealul Cetatii.
Impozanta prin amplasament, pusa in evidenta si de dealul defrisat, cetatea a avut ziduri ridicate la o inaltime medie de 5 m., un numar maxim de 8 bastioane si o intrare puternic fortificata a carei forma finala poate fi reconstituita mult mai usor decat restul cetatii.
Cetatea comunitatii rasnovene are doua curti: exterioara si interioara. Cetatea medievala se presupune ca a fost construita in perioada 1211-1225, cat a durat stapanirea teutona in Tara Barsei, iar dupa plecarea cruciatilor, cetatea din lemn a fost reconstruita sau transformata in una din piatra.
Desi nu exista nici o mentiune documentara care sa confirme aceasta ipoteza, totusi, fortificarea colinei inca din antichitate, sarcinile militare primite de comunitatea saseasca din Tara Barsei in a doua jumatate a secolului al XIII-lea, tehnica constructiei, fundatia si elevatia primei incinte, identificate de majoritatea istoricilor in secolul al XIII-lea, ar putea fi argumente care sa sustina ipoteza existentei unei cetatii anterioare primei mentiuni documentare.
Prima mentiune documentara a cetatii de la Rasnov se refera la o fortificatie puternica care rezista asediului inamic si salveaza vietile locuitorilor refugiati intre zidurile sale si dateaza din anul 1335, cand in timpul unei invazii a tatarilor in Transilvania, Tara Barsei a fost pustiita in intregime.
Atat in timpul catastrofelor naturale, cat si a invaziilor militare sansa supravietuirii asezarii de la poalele muntelui Postavarul a fost refugierea locuitorilor sai in cetatea ridicata pe dealul ce domina drumul Branului.
In anul 1421 este atestat primul asediu otoman. insa cetatea rezista eroic si turcii ridica asediul indreptandu-se spre Brasovul inca nefortificat, pe care il distrug. Turcii au mai asediat fara succes cetatea din Rasnov si in campaniile din 1436 si 1441.
Cetatea Rasnovului, asezata pe o stanca abrupta, este accesibila numai pe latura rasariteana. Astfel, arhitectura sa a fost adaptata reliefului, fortificarea urmarind eficienta apararii dealului, fara nici un fel de pretentii arhitecturale de infrumusetare.
Infatisarea cetatii a cunoscut pana in prezent numeroase modificari. Imaginea contemporana totusi pastreaza elemente arhitecturale care pot reconstitui istoria unei fortificatii care a rezistat cu succes asediilor la care a fost supusa, iar faptul ca de-a lungul secolelor zidurile cetatii nu au cedat armamantului inamic niciodata si ca nu a fost cucerita decat o singura data prin insetarea aparatorilor sai, demonstreaza ca rasnovenii au fost preocupati in permanenta de imbunatatirea sistemului defensiv de pe Dealul Cetatii.
Impozanta prin amplasament, pusa in evidenta si de dealul defrisat, cetatea a avut ziduri ridicate la o inaltime medie de 5 m., un numar maxim de 8 bastioane si o intrare puternic fortificata a carei forma finala poate fi reconstituita mult mai usor decat restul cetatii.
Cetatea comunitatii rasnovene are doua curti: exterioara si interioara.
In curtea exterioara, in Evul Mediu numita ,,curtea din fata cetatii – sau ,,gradina cetatii” erau adapostite vitele. A fost amenajata o intrare pentru armament si alimente si o alta, pe sub turnul patrat (Turnul Bathory), pentru vite. Inca din secolul al XIV-lea, in curtea exterioara a fost ridicata o capela.
Intrarea principala in curtea interioara a cetatii este precedata de o constructie circulara fortificata, prevazuta cu numeroase guri de tragere, doua herse si un drum de straja (Barbacana de Est).
In incinta cetatii erau casutele locuitorilor (pana in prezent au fost identificate 83 de incaperi), care serveau ca adapost si camara in timpul asediilor. Incaperile poarta denumiri pe care le regasim si la alte cetati sasesti: a scolii, a preotului, a slaninii. in cel mai inalt punct al cetatii, sasii au ridicat in prima jumatate a secolului al XVII-lea o capela noua.
Datorita numeroaselor invazii militare, cetatea a fost ,,a doua vatra a Rasnovului”, locuitorii targului respectand de fiecare data acelasi scenariu salvator: refugierea in cetate si apoi refacerea asezarii.
Marele dezavantaj al locuirii cetatii il constituia lipsa alimentarii cu apa. Cand asediile se prelungeau, iar rezervele de apa erau pe sfarsite, refugiatii din cetate ieseau noaptea pe poarta principala si aduceau lichidul vital de la un izvor stiut numai de ei.
In martie 1612, principele Transilvaniei Gabriel Bathory, dusman al sasilor, in incercarea de a restrange libertatile comunitatii saxone transilvanene, a organizat o campanie militara in sudul Transilvaniei. Cetatea Rasnov era aparata de locuitorii din Rasnov, Ghimbav, Cristian si un detasament de ostasi romani, care facusera parte din armata domnitorului muntean Radu Serban. Desi tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decat mici stricaciuni zidurilor, asediul a devenit deosebit de eficient dupa ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estica, blocand accesul aparatorilor la izvorul tainuit. Pe 3 aprilie 1612, dupa negocieri cu principele, fruntasii comunitatii rasnovene au predat cetatea. Rasnovul a reluat stapanirea in iunie 1613, in urma unei intelegeri cu principele, prin care sasii plateau acestuia o rascumparare in valoare de 3000 florini pentru predarea cetatilor Rasnov si Bran.
Luptele din 1612 au dovedit necesitatea saparii unei fantani. Putul cetatii a fost sapat in perioada 1623-1640, pana la o adancime de 76 stanjeni, adica 146 m. Desi exista legenda amenajarii fantanii de catre doi prizionieri turci, carora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrarii, fantana a fost facuta de catre mesteri sasi tocmiti de primaria Rasnovului. Ea a fost folosita pana in anul 1850.
Cu prilejul asediului de la 1613, partea superioara a turnului Bethory a fost distrusa. Sub zidul prabusit a ramas inventarul turnului de aparare: trei cani de cositor cu capac, arme, instrumente, unelte de fier, ghiulele de piatra, ceramica, un ac de par aurit si, cea mai valoroasa parte a tezaurului 416 monede de argint. “Zestrea” turnului de aparare a fost descoperita in 2003.
In secolul al XVIII-lea schimbarea situatiei politico-militare din sud-estul Europei in favoarea Imperiului Habsburgic, securizarea granitelor sale sudice, a permis atat o dezvoltare economica neintrerupta a targului de granita, cat si, prin diminuarea pericolului invaziilor militare, o scadere a interesului comunitatii rasnovene pentru intretinerea cetatii medievale.
Mai mult, in 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri si a grabit transformarea cetatii parasite intr-o ruina. in cetate era tinut doar un singur paznic care trebuia sa anunte prin batai de clopot izbucnirea incendiilor.
Totusi in timpul revolutiei din 1848-1849, Rasnovul fiind strabatut de armatele revolutionarilor maghiari, dar si de trupele imperiale austriece si tariste, locuitorii sai au preferat sa se refugieze cu avutul lor in spatele zidurilor cetatii.
In 1937, dupa o vizita in cetatea Rasnovului, Octav Sulutiu lasa posteritatii o frumoasa descriere dar si un intelept indemn: “Ar fi pacat sa se distruga aceasta marturie istorica. O reconstituire a ei s-ar impune. Dar nu o renovare care sa o falsifice, sa introduca elemente noi. Sa se intareasca tot ce exista si atata”.
Cutremurul din 11 noiembrie 1940 afecteaza puternic cetatea. Renovarea, de care vorbea si Octav Sulutiu devenea absolut obligatorie. intarziata de razboi si de anii tulburi ai instaurarii regimului comunist, restaurarea cetatii Rasnov s-a desfasurat abia in perioada 1955-56.
Cetatea Rasnovului a intrat in istoria cinematografiei romanesti mai ales ca decorul preferat de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmele sale istorice Dacii (1966) si Nemuritorii (1974).
In 1967, la Rasnov este realizat filmul Columna, o coproductie romano-germano-italiana regizata de Mircea Dragan, avandu-i in rolurile principale pe Ilarion Ciobanu, Richard Johnson, Florin Piersic, Antonella Lualdi, Gheorghe Dinica. Filmul a fost nominalizat anul urmator la ,,Globul de aur” si la ,,Oscar” pentru cel mai bun film strain. in timpul filmarilor, in cetate s-au descoperit urme de locuire dacice.
In 1968, in cetate a fost amenajat un muzeu, care a fost inchis dupa 1990.
(“Rasnov. O istorie in imagini” Autori: Nicolae Pepene, Bogdan Florin Popovici, Vitor Stefanescu, Florina Rusu)